Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), sindicat afiliat la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), parte a CARTEL ALFA, atrage, în mod public, atenția supra modificărilor pe care Plenul Curții de Conturi (CCR) le-a făcut asupra Regulamentului de Organizare și Funcționare al Curții de Conturi (RODAS), ce ar putea fi considerat un posibil atac la SIGURANȚA NAȚIONALĂ.
Sub pretextul implementării proiectului derulat de CCR sub titulatura ”SAI pentru cetățean”, care declarativ vizează ”o reformă instituțională al cărui scop este de acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”, conducerea CCR a aprobat recent noul RODAS, ce conține modificări majore în ceea ce privește: ”modul de desfășurare a misiunilor de audit, structura și conținutul actelor încheiate de către personalul de specialitate, modul de valorificare a acestora precum și selectarea entităților ce urmează a fi incluse în programul anual de verificare”.
Dorim să subliniem faptul că, prin acest nou Regulament, în afara faptului că se încalcă prevederile constituționale, se dorește și o slăbire substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi, în condițiile în care, după cum bine știm, în țara noastră auditul intern și controlul intern managerial din cadrul instituțiilor publice ale statului nu funcționează, întotdeauna, în mod corespunzător.
Astfel că, prin metamorfoza Curții de Conturi a României, dintr-o instituție cu atribuții de control într-o instituție cu rol de îndrumare, consiliere și consultanță, precum și prin încălcarea independenței auditorului public extern din cadrul CCR se va da, practic, ”liber la furat”.
Modificarea principalelor atribuții ale Curții de Conturi prin acte administrative infra legale (Hotărâri ale Plenului CCR), contravine legii.
În conformitate cu prevederile Art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituția României: ” (…) (3) Prin lege organică se reglementează: (…) l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
În acest sens invederăm Decizia nr. 544/2006 a Curții Constituționale: „Prin rolul său, Curtea de Conturi face parte din instituţiile fundamentale ale statului, activitatea sa fiind indispensabilă asigurării suportului financiar al funcţionării tuturor organelor statului. Natura Curţii de Conturi de instituţie fundamentală a statului este deopotrivă subliniată de statutul constituţional al acesteia, ca şi de faptul că organizarea şi funcţionarea sa, adică regimul său juridic, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. 1) din Constituţie, prin lege organică”, adică de către PARLAMENT.
În concret, principalele modificări ale RODAS-ului, ce pot avea un impact asupra siguranței naționale, sunt următoarele:
1. Pentru remedierea abaterilor de la principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, CCR va formula RECOMANDĂRI.
Menționăm că prin această modificare (operate neconstituțional printr-o Hotărâre de Plen și nu prin LEGE), toate pârghiile pe care Curtea de Conturi le are la dispoziţie în realizarea atribuţiilor sale constituţionale vor fi înlocuite cu o simplă recomandare, fără ca autorităţile auditate să aibă vreo obligaţie echivalentă. Consecinţa acestei modificări este eliminarea mijloacelor prin care se poate asigura punerea în practică a măsurilor de înlăturare a deficienţelor, afectându-se, totodată, rolul Curţii de Conturi în arhitectura statului român, cel de a exercita controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
2. Curtea de Conturi va putea să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26 din lege sunt supuse auditului său în fiecare exerciţiu bugetar;
Menționăm că potrivit noilor dispoziţii, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripţie, aspect care, în opinia autorului sesizării, creează posibilitatea unor verificări selective ale instituţiilor ce fac obiectul auditului Curţii de Conturi, iar prin vidul legislativ creat şi în absenţa unor criterii de selecţie a autorităţilor auditate, norma încalcă exigenţele de calitate a legii prevăzute de art.1 alin.(5) din Constituţie.
-
Rapoartele de Audit ale Curții de Conturi nu vor mai constitui ACTE ADMINISTRATIVE în înţelesul revederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi complet
În acest sens invederăm DECIZIE ÎCCJ nr. 3.296 din 14 martie 2013:
”De altfel, în şedinţa plenului secţiei contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi din data de 20 februarie 2012, s-a hotărât că actul supus controlului judiciar este decizia de măsuri emisă de Camera Judeţeană de Conturi, pentru că acesta este actul administrativ care dă naştere, modifică şi stinge raporturi juridice în sensul <LLNK 12004 554 10 202 2 47>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Soluţiile de principiu adoptate la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine pronunţarea unor hotărâri divergente, mai ales că rolul Înaltei Curţi este acela de unificare a practicii judiciare, iar deciziile acesteia nu pot constitui sursă de insecuritate a raporturilor juridice.”
4. Plenul Curții de Conturi va aproba propunerile auditorilor privind sesizarea organelor de urmărire penală.
Această abordare este una contrară conceptului de stat de drept prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituţie şi chiar a prevederilor codului de proc. Penală (respectiv art. 61 ” (…) ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate: (…) b) organele de control (…) pentru infracțiunile săvârșite în legătură cu serviciul de către cei aflați sub controlul lor”).
Astfel că, așa cum este formulat noul RODAS, auditorii publici externi ai Curții de Conturi vor face doar o propunere de sesizare a organelor de urmărire penală atunci când vor lua act de existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, iar Plenul CCR se va erija în organ de cercetare penală și va decide care propunere de sesizare penală va fi înaintată către organele abilitate pentru cercetarea penală și care propunere va fi ”clasată”, deși plenul Curţii de Conturi nu este un organ judiciar, neavând competenţa de a aprecia dacă unele date, circumstanţe sau împrejurări constituie indicii temeinice că a fost săvârşită o infracţiune sau nu.
Prin urmare, condiţionarea sesizării organelor de urmărire penală de aprobarea plenului Curţii de Conturi încalcă şi rolul constituţional al Ministerului Public de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept şi drepturile și libertăţile cetăţenilor, aşa cum acesta este prevăzut de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală.
SNAPER
Contact@snaper.ro
