Referitor la poziția adoptată recent de către președintele unui alt sindicat din cadrul Curții de Conturi (SCCR), respectiv domnul Orzoiu, care s-a transformat în mesagerul președintelui Curții de Conturi, îndepărtându-se de principiile de etică care guvernează activitatea sindicală, dorim să vă aducem la cunoștință poziția doamnei Carmen Stănescu, cea care a înființat sindicatul la care facem referire mai sus și care l a condus în perioada 2007-octombrie 2011 și care a făcut parte din Plenul Curții de Conturi a României în perioada 2011-2020, în calitate de consilier de conturi:
Despre mișcarea sindicală în Curtea de Conturi a României
”În 2007, când am înființat Sindicatul Curții de Conturi a României ( SCCR ), cel mai mare și mai important sindicat al Curții de Conturi o perioadă îndelungată, și în perioada 2007-octombrie 2011 în care am fost președinta acestuia am fost convinsă că instituția fundamentală și constituționala a statului român, Curtea de Conturi a României, are nevoie, pe lângă structurile administrative și profesionale de conducere, și de o structură sindicală puternică, profesionistă, onestă cu salariații si cu organele de conducere ale CCR și care să reprezinte legal și corect interesele profesionale ale angajaților și să militeze pentru îmbunătățirea climatului de muncă și legislativ al acestora, pe baza legii sindicatelor și al tuturor prevederilor legale incidente. Tot din perspectivă sindicală am militat pentru creșterea rolului Curții de Conturi în societate românească, pentru respectarea acestei instituții atât de către cei care lucrau in interiorul acesteia, cât și de către cei cu care instituția relaționa în exterior în exercitarea rolului constituțional al acesteia.
Eu și colegii – controlori financiari/auditori publici externi și alți salariați ai instituției – cu care am pornit această mișcare sindicală prin înființarea SCCR am fost convinși că fiecare dintre cei care erau alături de noi in SCCR înțelege foarte bine rolul unui sindicat într-o instituție publică, cu atât mai mult în una atât de importantă precum Curtea de Conturi a României și vor fi la înălțimea așteptărilor colegilor noștri și a celor din exteriorul instituției care au luat cunoștință de înființarea acestui sindicat din Curtea de Conturi a României.
SCCR, prin președinta sa Carmen Stănescu, a depus și susținut în 2008 în Comisia de Buget-Finanțe a Senatului amendamentele pentru acordarea pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi și pentru eliminarea examenului intern pe care ar fi trebuit să-l susțină aceștia la intrarea în vigoare a noii legi a Curții de Conturi pentru a fi “transformați” în auditori publici externi din controlori financiari, deoarece sindicatul nu avea garanții că acest proces de transformare/rebrănduire se va desfășura corect, transparent și profesionist.
SCCR a participat și la manifestațiile de protest din anii 2010-2011 ale mișcării sindicale care s-au desfășurat în fața Guvernului României pentru a susține interesele legale și legitime ale membrilor săi și pentru o mai bună dezvoltare a instituției în ansamblul ei. Dar, niciodată, atât timp cât am fost președinta acestuia și chiar mult timp după aceea, până în 2020, SCCR nu s-a gândit că “activitatea sindicală trebuie orientată exclusiv către sprijinirea conducerii”, nici că “discutarea oricăror probleme se face în interiorul instituției”, nici că discutarea unor probleme profesionale și organizaționale ale instituției de către salariații acesteia prin intermediul unei structuri legale și reprezentative pentru ei, un sindicat, ar constitui “promovarea de tot felul de teme false”.
Ar însemna ca un sindicat să-și nege menirea, să-și încalce însăși baza morală și legală pe care s-a înființat și clar să trădeze interesele legale și legitime ale membrilor săi.
“Activitatea sindicală orientată exclusiv către sprijinirea conducerii” “afectează atât imaginea, cât și integritatea și bunul mers” al mișcării sindicale din Curtea de Conturi a României.
Termeni și expresii precum “reformarea Curții de Conturi și transformarea ei într-o instituție modernă, performantă, care să lucreze în folosul cetățeanului “, dau de înțeles că pe lângă faptul că aruncă o pată neagră imensă și nemeritată pe activitatea instituției de la reînființarea sa în 1992 până în prezent și afectează imaginea unei instituții fundamentale și constituționale a Statului Român, pun și un semn mare de întrebare asupra activității conducerii acesteia din 2007 până în prezent.
Înainte de a fi modificată legislația secundară – Regulamentul – modificare care poate fi discutată/analizată sub aspectul necesității, eficienței și corelației cu prevederile legale și constituționale, trebuie/trebuiau întreprinse demersuri temeinice și susținute pentru aplicarea întocmai a Legii nr. 94/1992, republicată, în privința, de exemplu, a respectării alin. 4, art. 1 – “Litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate”. Astfel s-ar fi putut atât degreva instanțele obișnuite de multitudinea de dosare rezultate in urma acțiunilor specifice ale Curții de Conturi, cât și probabil hotărârile instanțelor specializate ar fi contribuit și mai mult la îmbunătățirea activității economice a entităților din competența activității Curții de Conturi, care, bineînțeles ar fi lucrat și mai mult și mai bine în folosul cetățeanului.
Curțile de Conturi din Polonia, Țările de Jos, Austria, SUA, și din Kosovo sunt instituții respectabile, profesioniste, cu rezultate remarcabile in activitatea lor profesională, dar nu funcționează în conformitate cu prevederile art. 140 din Constituția României, chiar dacă activitatea de audit financiar este general valabilă în conformitate cu standardele internaționale general acceptate.
E un mare semn de întrebare dacă toți salariații/membrii de sindicat consideră că “activitatea sindicală trebuie orientată exclusiv către sprijinirea conducerii” instituției, e un mare semn de întrebare dacă chiar și biroul executiv e “orientat exclusiv către sprijinirea conducerii” instituției.
Conducerea instituției este obligată să întreprindă toate demersurile pentru îmbunătățirea mediului de muncă și salarizarea salariaților, iar inducerea subliminală către membrii de sindicat, către salariații instituției, că doar prin ” activitatea sindicală orientată exclusiv către sprijinirea conducerii în efectuarea demersurilor pentru obținerea unui nivel de salarizare” se pot obține rezultate bune în relațiile de muncă și pentru salarizarea și mai bună a salariaților sună a “ceaușism” din epoca de tristă amintire când într-adevăr activitatea sindicală era EXCLUSIV ORIENTATĂ CĂTRE SPRIJINIREA CONDUCERII indiferent la ce nivel era aceasta și poate arunca o culoare “galbenă” asupra acelei activități/mișcări sindicale din Curtea de Conturi a României.
Carmen Stănescu
Președinte Sindicatul Curții de Conturi a României (SCCR)- 2007-octombrie 2011
Consilier de Conturi – Membru al Curții de Conturi a României 2011-2020
