Curtea de Conturi a României exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public – art. 140 din Constituția României și art.1, alin.1, Legea nr.94/1992, republicată și actualizată.
Curtea de Conturi a României furnizează Parlamentului și autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale RAPOARTE privind utilizarea și administrarea banilor publici, în conformitate cu principiile legalității, regularități, economicității, eficienței și eficacității.
Aceste Rapoarte sunt realizate de personalul de specialitate al Curții de Conturi, de auditorii publici externi – a.p.e. Cei care efectuează misiunile de control și audit financiar, nu cei care sunt asimilați auditorilor publici externi, care sunt doar asimilați ca statut și salarizare, dar nu desfășoară activitatea specifică Curții de Conturi.
Curtea de Conturi a României fiind organul suprem de control al banilor publici din statul român, auditorii publici externi trebuie să fie foarte bine pregătiți din punct de vedere profesional pentru executarea misiunilor de control și audit financiar, pentru instrumentarea abaterilor constatate și pentru a scrie rapoartele care expun deficiențele constatate la fiecare entitate controlată/auditată.
Rapoartele respective nu sunt formalizate decât în privința cerințelor și principiilor standardelor internaționale de audit – personalizate de Curtea de Conturi – iar in interiorul capitolelor standard ale raportului auditorii publici externi sunt relativ ” liberi” să detalieze/descrie abaterile constatate după cum le este format vocabularul profesional, după cum experiența, pregătirea și inteligența îi ajută pentru a descrie sintetic și relevant exact deficiențele/abaterile constatate și măsurile propuse pentru remedierea acestora.
O problemă în acest domeniu atât de sensibil al sintetizării exacte, clare și corecte a abaterilor în rapoartele auditorilor publici externi ai Curții de Conturi o poate reprezenta însăși ” recrutarea” acestora.
În ultimii ani, și cu precădere din 2017, concursurile de angajare pe posturile de auditori publici externi în Curtea de Conturi se realizează doar prin rezolvarea unor teste – grilă la proba scrisă a concursului. Despre proba orală nu e momentul unor detalieri.
În condițiile în care auditorii publici externi trebuie să demonstreze în cursul activității lor de control și audit că au abilitățile necesare de a ști să întocmească un raport de control/audit profesionist, sintetic, concis, corect, clar, obiect și relevant și greu de contestat din punct de vedere profesional și al obiectivității, testele – grilă nu pot fi relevante pentru a examina capacitatea candidatului de realiza asemenea acte complexe care sunt de o importanță majoră atât pentru Curtea de Conturi, cât și pentru instituțiile, entitățile controlate.
Testele-grilă în concursurile de angajare în Curtea de Conturi pot fi relevante din punct de vedere al memorării, al memoriei vizuale și chiar a celei de scurtă durată, dar nu pot fi un criteriu obiectiv în privința capacității candidaților de a ” compune” rapoarte în înțelesul obiectiv și profesionist al activității de control/audit financiar a Curții de Conturi a României.
Curtea de Conturi are nevoie de oameni profesioniști de “condei” din punct de vedere al activității de control și audit financiar, care înțeleg noțiunile complexe ale acestei activități, ale standardelor de audit, nu de oameni care memorează pentru a bifa niște căsuțe ale unor teste-grilă.
Curtea de Conturi a României are nevoie de candidați pentru posturile de auditori publici externi care să se diferențieze, să se detașeze la concurs prin cunoștințe profesionale de specialitate, nu prin cunoașterea neapărat a limbii engleze, care n-ar trebui să aibă aceeași importanță precum cunoștințele profesionale. Cunoașterea unei limbi străine, în special engleza, de către salariații din România are importanța ei la nivel general și în cazuri, activități speciale, la nivel particular, dar nu în toate instituțiile trebuie considerată un criteriu de aproximativ aceeași importanță cu al cunoștințelor de specialitate, ci trebuie diferențiată pe activități, domenii, posturi, funcții, în relaționare cu specificul și cerințele acestora.
Și, paradoxal, cu toate notele bune și foarte bune luate la concursuri de mulți candidați la probele testelor – grilă și la limba engleză se pare că activitatea profesională în instituție nu mai excelează nici la cunoștințele profesionale, nici la folosirea dezinvoltă în scris și verbal a limbii engleze mai mult decât la nivel de bază și rar, mediu, de conversație.
Mass – media a dat multe exemple în ultimii ani de candidați care au trecut “hopul” concursului de la Curtea de Conturi, dar care nu ar fi chiar cei mai potriviți pentru a fi auditori publici externi ai Curții de Conturi.
La acest tablou se poate adăuga pregătirea profesională care nu se mai realizează în ultimii ani cu formatori specializați, interni, pe auditul financiar specific Curților de Conturi, așa cum este acesta prevăzut în standardele de audit ale INTOSAI (organizația internațională a Curților de Conturi), formatori care au fost pregătiți de Curtea de Conturi în mulți ani și pe mulți bani (BANI PUBLICI care contează) dintre auditorii publici externi ai săi, în schimb instituția folosind formatori externi care nu sunt familiarizați, pregătiți in auditul public extern specific Curții de Conturi și imaginea pregătirii profesionale în instituția care controlează BANII PUBLICI ai României poate produce îngrijorări serioase.
Carmen Stănescu
Consilier de Conturi – Membru al Curții de Conturi a României 2011-2020
