SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), sindicat afiliat la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), parte a CARTEL ALFA, atrage, în mod public, atenția supra faptului că modificări pe care Plenul Curții de Conturi (CCR) le-a făcut asupra Regulamentului Curții de Conturi (CCR), sunt NELEGALE și totodată pot avea consecințe asupra SIGURANȚEI NAȚIONALE.

 Sub pretextul implementării proiectului derulat de CCR sub titulatura ”SAI pentru cetățean”, care declarativ vizează ”o reformă instituțională al cărui scop este de acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”, Plenul  Curții de Conturi a României a aprobat prin Hotărârea de Plen nr.623/20.12.2022, publicată în M.Of partea I, nr.125/05.01.2023, noul Regulament privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate (potrivit art.11, alin.(2) din Legea 94/1992), sub denumirea de Regulament privind Activitatea de Audit Public Extern (RAAPE), act administrativ ce conține modificări majore în ceea ce privește:

”modul de desfășurare a misiunilor de audit, structura și conținutul actelor încheiate de către personalul de specialitate, modul de valorificare a acestora precum și selectarea entităților ce urmează a fi incluse în programul anual de verificare” și care,  conține modificări și adăugări la Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, acest demers fiind pe de-o parte  nelegal, iar pe de altă parte aceste modificări ar putea fi considerate un atac la Siguranța Națională, după cum vom arată în continuare.

 În ceea ce privește NELEGALITATEA Hotărârii de Plen nr. 623/20.12.2022 ce abrogă Hotărârea plenului Curții de Conturi nr. 155/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 24 iulie 2014, cu modificările și completările ulterioare, aducem următoarele argumente:

 Potrivit art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, actele normative date în executarea actelor normative primare trebuie să fie date cu respectarea competenței constituționale şi legale a organului emitent și cu respectarea actelor normative cu forță juridică superioară.

În ceea ce privește ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice de specialitate sau ale autorităților administrative autonome, acestea trebuie să fie emise în conformitate cu reglementările cu forță juridică superioară, fiind acte cu caracter administrativ ce pot fi contestate în cadrul contenciosului administrativ și nu pot adăuga, modifica sau anula prevederi cuprinse în corpul acutului normativ de forță juridică superioară, în cazul de față Legea 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituția României: ”(…) (3) Prin lege organică se reglementează: (…) l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;

În acest sens invederăm Decizia nr. 544/2006  a Curții Constituționale: „Prin rolul său, Curtea de Conturi face parte din instituţiile fundamentale ale statului, activitatea sa fiind indispensabilă asigurării suportului financiar al funcţionării tuturor organelor statului. Natura Curţii de Conturi de instituţie fundamentală a statului este deopotrivă subliniată de statutul constituţional al acesteia, ca şi de faptul că organizarea şi funcţionarea sa, adică regimul său juridic, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. 1) din Constituţie, prin lege organică”, adică de către PARLAMENT.

Prin art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările si completările ulterioare, Parlamentul a decis să acorde Plenului Curții de Conturi competentă de reglementare a modului în care este organizată si se desfășoară activitatea specifică de audit public extern, precum și a modului în care sunt valorificate actele întocmite cu ocazia misiunilor de audit financiar, audit de conformitate (control) si audit al performanței. Concret, textul respectiv din lege prevede că: „Organizarea şi desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi, în temeiul prezentei legi.”

În același sens s-a pronunțat şi Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1.094 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 23 octombrie 2008, constatând că, în temeiul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, „plenul Curții de Conturi nu se substituie Parlamentului, dobândind atribuții de legiferare” ci este abilitat doar să „stabilească modalitatea de organizare si desfășurare a activităților ce îi revin potrivit Legii nr. 94/1992„.

De asemenea Decizia sus menționată face și  următoarele precizări: ”(…) În opinia autorului sesizării art. 12 alin. (2) din lege dispune că organizarea activității Curții de Conturi şi valorificarea actelor sale de control se reglementează „printr-un regulament adoptat de plenul Curţii”, ceea ce contravine art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, potrivit căruia organizarea şi funcţionarea acesteia se reglementează prin lege organică. Se consideră că „în felul acesta Plenul Curţii de Conturi se substituie Parlamentului, instituţia dobândind atribuţii de legiferare”. Examinând această susţinere, Curtea Constituţională constată că art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie prevede că „(3) Prin lege organică se reglementează: […] l) organizarea şi funcţionarea […] Curţii de Conturi”, precum şi că în sensul acestor prevederi constituţionale, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este reglementată prin Legea nr. 94/1992. Legea cuprinde dispoziţii privind „Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi”, „Atribuţii de control şi audit financiar”, „Atribuţii de raportare, avizare şi alte competenţe”, „Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi”, „Atribuţiile organelor de conducere”. Art. 12 alin. (2) criticat ca fiind neconstituţional, cuprins în capitolul II Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi, prevede că: „Organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi.” Aşadar, conform acestui text, printr-un regulament aprobat de plenul Curţii se stabileşte modalitatea de organizare şi desfăşurare a activităţilor ce îi revin potrivit Legii nr. 94/1992, regulament care, de altfel, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol „[…] se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.” Acest regulament va conţine reglementări emise numai în limitele impuse de legea organică şi în executarea acesteia. Aşa fiind, Curtea Constituţională nu poate reţine, aşa cum se susţine în sesizare, că prin aceste dispoziţii „plenul Curţii de Conturi se substituie Parlamentului, instituţia dobândind atribuţii de legiferare.„

 Mai mult decât atât conform Regulamentului privind elaborarea, modificarea și completarea reglementărilor proprii ale CCR, regulament în vigoare emis chiar de către Plenul CCR, la art. 2   se menționează faptul că ”(2) Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, cu dispozițiile Legii nr. 94/1992 și ale Legii nr. 24/2000, precum și cu principiile ordinii de drept; (3) Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte se emit numai în baza și în aplicarea Legii nr. 94/1992, limitându-se strict în cadrul stabilit de aceasta”

Întregul material poate fi studiat accesând acest link: SCRISOARE DESCHISA CATRE PARLAMENT