Ca urmare a informațiilor apărute recent în spațiul public cu privire la proiectul derulat de către Curtea de Conturi a României, intitulat ”SAI pentru Cetățean” care, conform declarațiilor oficiale ale instituției vizează ”Modernizarea și Digitalizarea” instituției, Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) dorește să prezinte situația reală privind derularea acestui proiect și scopul ascuns al acestuia, respectiv: slăbirea rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi (Modernizare) și respectiv sifonarea banilor europeni de către președintele Busuioc și acoliții săi (Digitalizare).
I. ”Modernizarea” instituției se traduce prin slăbirea substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi
În ceea ce privește așa zisa ”Modernizare” a instituției, sub pretextul implementării proiectului ”SAI pentru cetățean”, care declarativ vizează ”o reformă instituțională al cărui scop este de acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”, conducerea CCR a aprobat anul trecut noul Regulament, ce conține modificări majore în ceea ce privește: ”modul de desfășurare a misiunilor de audit, structura și conținutul actelor încheiate de către personalul de specialitate, modul de valorificare a acestora precum și selectarea entităților ce urmează a fi incluse în programul anual de verificare”.
Dorim să subliniem faptul că, prin acest nou Regulament, în afara faptului că s-au încălcat prevederile constituționale, s-a realizat și o slăbire substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi, în condițiile în care, după cum bine știm, în țara noastră auditul intern și controlul intern managerial din cadrul instituțiilor publice ale statului nu funcționează, întotdeauna, în mod corespunzător.
Astfel că, prin metamorfoza Curții de Conturi a României, dintr-o instituție cu atribuții de control într-o instituție cu rol de îndrumare, consiliere și consultanță, precum și prin încălcarea independenței auditorului public extern din cadrul CCR se va da, practic, ”liber la furat”.
Modificarea principalelor atribuții ale Curții de Conturi, ce a avut loc recent prin acte administrative infra legale (Hotărâri ale Plenului CCR), contravine prevederilor Constituționale.
În conformitate cu prevederile Art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituția României: ” (…) (3) Prin lege organică se reglementează: (…) l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
În acest sens invederăm Decizia nr. 544/2006 a Curții Constituționale: „Prin rolul său, Curtea de Conturi face parte din instituţiile fundamentale ale statului, activitatea sa fiind indispensabilă asigurării suportului financiar al funcţionării tuturor organelor statului. Natura Curţii de Conturi de instituţie fundamentală a statului este deopotrivă subliniată de statutul constituţional al acesteia, ca şi de faptul că organizarea şi funcţionarea sa, adică regimul său juridic, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. 1) din Constituţie, prin lege organică”, adică de către PARLAMENT.
În concret, principalele modificări ale Regulamentului Curții de Conturi, realizate cu ajutorul proiectului ”SAI pentru cetățean” și care nu reprezintă modernizarea instituției, ci slăbirea atribuțiilor acesteia, sunt următoarele:
- Pentru remedierea abaterilor de la principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, CCR va formula RECOMANDĂRI.
Menționăm că prin această modificare (operată neconstituțional printr-o Hotărâre de Plen și nu prin LEGE), toate pârghiile pe care Curtea de Conturi le are la dispoziție în realizarea atribuțiilor sale constituționale vor fi înlocuite cu o simplă recomandare, fără ca autoritățile auditate să aibă vreo obligație echivalentă. Consecința acestei modificări este eliminarea mijloacelor prin care se poate asigura punerea în practică a măsurilor de înlăturare a deficiențelor, afectându-se, totodată, rolul Curții de Conturi în arhitectura statului român, cel de a exercita controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
De asemenea, ”modernizarea Curții de Conturi”, în opinia președintelui Busuioc este echivalentă cu alocarea unui fond de timp din ce în ce mai mare auditorilor de performanță în dauna celor de conformitate, adică a controlului, deși țara noastră nu este încă pregătită pentru a renunța la activitatea de control a instituțiilor publice, deoarece în România funcția de control intern/control intern managerial nu funcționează atât timp cât acestea sunt subordonate ordonatorului de credite, astfel că țara noastră nu este încă pregătită pentru e renunța la funcția de control a instituțiilor publice. A pune accentul pe auditul performanței la acest moment este echivalent cu slăbirea rolului Curții de Conturi și a ”da liber la furat”.
- Curtea de Conturi va putea să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26 din lege sunt supuse auditului său în fiecare exercițiu bugetar;
Menționăm că potrivit noilor dispoziții, Curtea de Conturi nu mai are obligația de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripție, aspect care, în opinia autorului sesizării, creează posibilitatea unor verificări selective ale instituțiilor ce fac obiectul auditului Curții de Conturi, iar prin vidul legislativ creat și în absența unor criterii de selecție a autorităților auditate, norma încalcă exigențele de calitate a legii prevăzute de art.1 alin.(5) din Constituție.
- Rapoartele de Audit ale Curții de Conturi nu vor mai constitui ACTE ADMINISTRATIVE în înțelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și prin urmare acestea nu vor mai putea fi contestate.
- Plenul Curții de Conturi va aproba propunerile auditorilor privind sesizarea organelor de urmărire penală.
Această abordare este una contrară conceptului de stat de drept prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție şi chiar a prevederilor codului de proc. Penală (respectiv art. 61 ” (…) ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate: (…) b) organele de control (…) pentru infracțiunile săvârșite în legătură cu serviciul de către cei aflați sub controlul lor”).
Astfel că, așa cum este formulat noul Regulament, auditorii publici externi ai Curții de Conturi vor face doar o propunere de sesizare a organelor de urmărire penală atunci când vor lua act de existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, iar Plenul CCR se va erija în organ de cercetare penală și va decide care propunere de sesizare penală va fi înaintată către organele abilitate pentru cercetarea penală și care propunere va fi ”clasată”, deși Plenul Curții de Conturi nu este un organ judiciar, neavând competența de a aprecia dacă unele date, circumstanțe sau împrejurări constituie indicii temeinice că a fost săvârșită sau nu o infracțiune.
Prin urmare, condiţionarea sesizării organelor de urmărire penală de aprobarea plenului Curţii de Conturi încalcă şi rolul constituţional al Ministerului Public de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept şi drepturile și libertățile cetățenilor, așa cum acestea sunt prevăzute de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală.
II. ”Digitalizarea” instituției reprezintă, de fapt, sifonarea banilor europeni de către președintele Busuioc și acoliții săi
Precizăm că proiectul european ”SAI pentru cetățean” a avut o valoare totală de 29.914.397,07 LEI, din care 25.123.266,26 LEI valoare cofinanțare UE și 4.791.130,81 LEI contribuție proprie și a fost finanțat din Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 având ca termen de finalizare data de 09.08.2022, însă a fost prelungit ulterior prin acte adiționale până la data de 09.09.2023.
Conducerea Curții de Conturi a organizat mai multe ”evenimente” de închidere a acestui proiect, ultima dintre acestea având loc la începutul lunii decembrie și (coincidență sau nu!!!) s-a suprapus cu petrecerea de sfârșit de an a salariaților CCR, organizată cu ”surle și trâmbițe” de unul din acoliții președintelui Busuioc, și anume Alexandru Puiu Costache.
Cert este că la această nouă conferință de închidere a proiectului ”SAI pentru Cetățean” (care până la acea data se mai închisese de câteva ori prin evenimente similare), au fost invitați toți directorii din cadrul Camerelor de Conturi cărora instituția le-a suportat cheltuielile de deplasare și cazare, astfel că aceștia au avut posibilitatea (dacă tot au ajuns în București în mod gratuit) să participe și la petrecerea de final an.
Astfel că, după conferința de închidere a proiectului ”SAI pentru Cetățean” din luna noiembrie care a costat aproape 260 mii lei, președintele Busuioc a mai sifonat câteva sute de mii de lei și pentru conferința de închidere a aceluiași proiect din luna decembrie.
Deși declarativ, proiectul vizează: ”consolidarea capacității instituționale a Curții de Conturi a României de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății. CCR-SAI pentru cetățean este o premisă pentru dezvoltarea și modernizarea Instituției Supreme de Audit din România prin îmbunătățirea planificării strategice, concretizată într-o strategie instituțională în acord cu provocările unei societăți în continuă schimbare și prin actualizarea reglementărilor ce privesc activitatea de audit (standarde de audit, metodologii, manuale, regulamente,, ș.a.) și creșterea performanțelor profesionale ale resursei umane existente în cadrul Curții precum și îmbunătățirea comunicării interne și externe sunt alte două dimensiuni importante în dezvoltarea instituțională pe care proiectul le urmărește”, ceea ce președintele Busuioc consideră ”Digitalizare” și ”Transparentizare”, în realitate este vorba despre crearea unui soft de registratură intitulat SPID, ce funcționează și ca program suport pentru întocmirea rapoartelor de control de către auditorii publici externi (rapoarte care încă se arhivează în dosare alături de numeroasele lor anexe, care se semnează pe fiecare pagină de auditori!!!), deși auditorii nu pot vedea rapoartele de control încheiate de colegi, deoarece din prea multă ”transparentizare” președintele Busuioc nu dorește că aceștia să observe modul neunitar în care se interpretează diferite spețe la instituțiile auditate, în funcție de interesele conducerii CCR.
De asemenea, tot la capitolul ”Digitalizare” intră și achiziționarea unor echipamente tehnologice moderne pentru echipa de proiect, sub forma de laptopuri, Iphone-uri și aparate de cafea.
Precizăm faptul că echipa de proiect este formată în special din consilierii personali ai președintelui Busuioc, care nu au nici o legătură cu activitatea de audit desfășurată de Curtea de Conturi, aceștia fiind angajați în cadrul instituției, prin ușa din spate, adică fără examen.
Mai mult decât atât, sindicatul SNAPER a sesizat de mai multe ori faptul că echipa de proiect a fost desemnată fără un minim proces de selecție, astfel că din echipa de proiect fac parte consilierii președintelui Busuioc și acoliții acestuia, adică persoane care nu au legătură cu domeniul auditului, iar prin aceste numit discreționare președintele Busuioc a blocat practic dreptul fiecărui auditor public extern care s-ar fi considerat îndreptățit și competent să facă parte din echipa de management a proiectului, ținând cont de faptul că echipa de proiect a fost remunerată suplimentar și substanțial.
Pentru a exemplifica, din echipa de proiect fac parte, printre alții:
- Doamna Comșa Simona Nicoleta (consilier personal al președintelui Busuioc), manager de proiect în cadrul SAI pentru cetățean. Experiență în domeniul auditului – 0, de profesie jurist. Nu are CV-ul publicat deși fiind manager de proiect ar trebui, singura activitate anterioară funcției de consilier personal este, conform declarației de avere, cea desfășurată în cadrul SNSPA, unde avem convingerea că nu a avut nici cea mai mică tangență cu activitatea de audit. Dar a fost colegă cu soțul domniei sale domnul Comșa Radu Bogdan care a înregistrat niște câștiguri spectaculoase din consultanța acordată Băncii Mondiale în paralel cu colaborarea avută de soție cu aceeași Bancă Mondială în cadrul proiectului sus menționat. Doamna Comșa Simona (consilier personal al președintelui Busuioc) a câștigat în anul 2021 de la Curtea de Conturi (conform declarației de avere) venituri salariale de 145.952 lei, reprezentând un salariu lunar de 162 lei/lunar (mai mult chiar decât un director de Cameră de Conturi).
- Domnul Nichita Dumitru, care, pe lângă alte merite necontestate, se remarcă prin funcția de asistent al doamnei manager Simona Comșa în cadrul proiectului SAI pentru cetățean, fără a avea vreo legătură cu domeniul auditului. Ca activitate anterioară celei desfășurate în cadrul Curții de Conturi a României declarațiile de avere consemnează o amplă activitate didactică teologică, din care câștiga undeva între limita alocației pentru minori și ajutorul social garantat în plată, însă odată venit în Curtea de Conturi, pe ușa din spate, fără examen, ca și consilier personal al președintelui Busuioc veniturile i-au crescut substanțial. Conform declarației de avere pe anul 2021, domnul Nichita Dumitru a câștigat venituri anuale în cuantum de 139.865 lei, reprezentând un salariu lunar de 655 lei. Se pare că există o legătură de rudenie între teologul Nichita Dumitru și domnul Aurel Curcă fost președinte al Tribunalului Suceava și vicepreședinte al C.A. Suceava, tatăl soției domnului Busuioc. DA! domnul Nichita este rudă de gradul IV cu soția domnului Busuioc ceea ce îi plasează pe cei doi într-un real conflict de interese. De asemenea, este de precizat că teologul Nichita Dumitru a avut în paralel și o activitate remarcabilă de ”globetrotter” alături de mentorul său (domnul Busuioc) fiind nelipsit din aproape nici o deplasare externă ce avea ca obiect modernizarea instituției. Aici trebuie să facem precizarea că am solicitat ”transparentei” noastre instituții informații cu privire la numeroasele și exoticele deplasări externe făcute în perioada 2018 – 2023, mai precis numele persoanelor, scopul și costurile ocazionate, pentru că destinațiile, numărul delegaților și perioadele le avem noi și le vom publica. Din păcate nu am avut succes. Probabil că are și transparența asta limitele ei. Evident că rolul domnului Nichita Dumitru în instituția Curtea de Conturi a României, având în vederea lipsa totală a unei calificări sau meserii care să îl recomande pentru orice post în orice instituție, îl știe cel mai bine domnul Busuioc Mihai, dar există și un lucru cert, știut de toată lumea, acela că se achită cu brio de misiunea „la vedere” de președinte al Comitetului de Etică, în fapt un adevărat acuzator public după modelul celor din vremuri de mult apuse, că tot a făcut desovietizarea instituției domnul Busuioc, folosind evident metodele sovietice de înlăturare a dușmanilor sistemului propriu. Probabil că a preluat modelul lui Putin de denazificare a Ucrainei, folosind exact metodele naziste.
- Domnul Costel Costineanu (consilier al președintelui Busuioc) și membru în echipa de proiect a câștigat în anul 2021 venituri anuale în cuantum de 130.028 lei, reprezentând un salariu lunar de 835 lei. Acesta a fost anterior venirii în CCR (tot pe ușa din spate, fără examen) șef al Direcției Informatica din cadrul ANCPI pe vremea domnului Busuioc și remarcat de presă în ceea ce privește derularea proiectului privind cadastrul general. Aici este interesant de analizat relația cu STAR STORAGE SRL care în octombrie 2009 a câștigat un contract de 6 milioane euro pentru furnizarea de servicii de conversie a 1,7 milioane de cărți funciare într-o bază de date textuală și arhivă digitală, contract plătit dar, ce sa vezi, nefinalizat nici până astăzi. Interesant pentru cei în drept este să verifice daca nu cumva băieții de pe orbita STAR STORAGE SRL nu au prestat și pentru CCR? Sau să fie vreo legătură cu faptul că aceeași firmă a avut multiple legături cu societățile comerciale controlate de Sebastian Ghiță sau cu activitățile anterioare ale unui fost acționar, ne referim evident la Stănescu Cristian Emilian. Și dacă dăm crezare gurii lumii trebuie să mai amintim de relația STS – 2K TELECOM SRL (tot Sebi Ghiță) – ANCPI (tot pe vremea aceluiași Busuioc Mihai) și de prezența discretă, dar nu chiar atât de mult, a dlui. D.I.Z. (momentan doar inițialele și momentan doar pentru cei din trecut și asta pentru că suntem niște oameni care cunosc trecutul dar și foarte bine ancorați în prezent), condamnat la pedeapsa de un an închisoare cu suspendare condiționată, pe un termen de încercare de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, în tot ce înseamnă afacerile cu produse IT ale grupului (pentru că discutăm de un grup organizat, se pare!), filmul e complet.
Pentru ca această ”competentă” echipă de management, desemnată de președintele Busuioc prin Ordinul emis în data de 26.08.2019 (fără organizarea unui minim proces de selecție) să funcționeze corespunzător, Curtea de Conturi a achiziționat telefoane mobile în valoare de 43 de mii de lei, un iPhone 11 ProMax și 10 iPhone 11, o imprimantă, laptopuri, tablete și licențe pentru acestea, care au însumat peste 208 mii lei și un aparat de cafea Miele ce a costat peste 7.500 de lei.
Alte cheltuieli prevăzute în proiect: 100 mii lei pentru plata a doi experți din cadrul CCR; 9,4 milioane de lei pentru servicii de asistență tehnică pentru care CCR a semnat un contract cu Banca Mondială; 167 mii lei pentru vizite de studiu în alte țări pentru membri din echipa de management și cei doi experți ai Curții de Conturi; peste 208 mii lei din fondurile alocate proiectului au fost investiți într-un sistem de videoconferință, iar alți 550 mii lei au fost cheltuiți pentru achiziționarea unei platforme e-learning, care, potrivit anunțului din SEAP, “va fi integrată în sistemul informativ al autorității contractante, iar prin intermediul ei cunoștințele salariaților Curții de Conturi a României vor fi completate și actualizate în funcție de modificările legislative și cerințele de dezvoltare ale instituției”; 6,6 mil lei pentru servicii de diagnoză și intervenție la nivelul culturii organizaționale a Curții de Conturi a României (probabil se referă la cheltuielile necesare preluării de către președintele Busuioc a Curții de Conturi pe persoană fizică și transformarea acesteia în propria jucărie); 273 mii lei au fost prevăzuți pentru materiale promoționale; 380 mii lei pentru organizarea a opt workshopuri; 456 mii lei pentru opt conferințe regionale; 292 mii lei pentru echipamente necesare pentru transmiterea video a comunicatelor Curţii de Conturi;
III. Proiectul ”SAI pentru Cetățean” face obiectul unei anchete penale de către Parchetul European
Din informațiile pe care le avem, în cadrul anchetei PENALE, derulate de PARCHETUL EUROPEAN este vizat președintele Curții de Conturi, domnul Mihai Busuioc care a implicat în cadrul acestui proiect angajați ai instituției, fără un proces prealabil de selecție, fiind vorba în special de proprii consilieri personali, respectiv Comșa Simona Nicoleta, Nichita Dumitru, Costel Costineanu, care au fost nominalizați în echipa de management a proiectului, deși aceștia nu aveau experiența și expertiza necesară în activitatea de audit public extern, iar angajarea lor în cadrul Curții de Conturi s-a realizat ”prin ușa din spate”, adică fără examen.
În vederea derulării proiectului mai sus menționat, Curtea de Conturi a României (CCR) semnează în luna decembrie 2019 cu reprezentanții pentru România ai Băncii Mondiale un Acord de Servicii de Consultanță, rambursabil, pentru o durată de 34 de luni, invocându-se necesitatea acestuia prin beneficiul expertizei forului internațional în domeniul vizat de proiect.
Cu privire la acest acord facem următoarele precizări care, în opinia noastră, sunt de natură a aduce atingere utilizării în condiții de transparență și legalitate a fondurilor utilizate din bugetului UE și care dacă se confirmă pot proba fapte de natură penală:
- Parteneriatul nu a fost declarat către Autoritatea de Management în cadrul proiectului Anexa1–: https://www.mdlpa.ro/pages/listaproiectecontractatepoca, ;
- Acordul nu a făcut obiectul unei proceduri transparente de achiziție, contrar prevederilor Art.9 din Directiva 2014/2024, situația de față nefăcând obiectul derogării prevăzute de Art. 9.1 (b).;
- De asemenea, în cererea de finanțare rolul Băncii Mondiale (BM) nu este precizat în mod concret aceasta nefiind partener al CCR rezultat în urma unei proceduri de selecție competitive, nu se precizează cum sunt împărțite costurile aferente celor 11 milioane de Ron bugetate în cerere, pe care îi primește BM (pag.39 din cererea de finanțare). Alte cheltuieli cu BM nedetaliate (pag. 40-41, 43,47,48.)
- Nu sunt detaliate costurile cu instruirea în cuantum de 4.700 ron/persoană, instruire realizată de către BM;
- Practic, prin cererea de finanțare aproximativ jumătate din bugetul proiectul este destinat plăților către BM, fără licitație, în condițiile în care această structură nu a participat la scrierea proiectului, nu asigură cofinanțare, etc.;
În ceea ce privește indicii de corupție, există suspiciunea existenței unui potential conflict de interese în cazul Managerului de Proiect al proiectului ”CCR-Sai pentru cetățean”, în sensul că doamna Comșa Simona Nicoleta (consilier personal al președintelui Curții de Conturi) este soția domnului Comșa Radu Bogdan, implicat în derularea unor servicii de consultanță remunerate cu Banca Mondială, așa cum reiese din declarațiile de avere ale celor doi.
Veniturile domnului Comșa Radu Bogdan au cunoscut o creștere suspectă și spectaculoasă în perioada începerii derulării proiectului în care soția sa avea calitatea de manager. Astfel, dacă în 2018 acesta declara venituri din activitatea de consultanță prestată către BM de 35.510 RON, în anul 2019 a obținut venituri de 200.000 RON, în anul 2020 a obținut venituri de 226.500 RON, în anul 2021 declară venituri, din aceiași sursă, în cuantum de 211.254 RON, iar în anul 2022 veniturile din relația cu BM sunt de 285.248 RON. Coincidență, sau nu, anul 2019 este anul în care se semnează proiectul și Acordul CCR cu BM.
De altfel, doamna Comșa Simona Nicoleta încadrată în cadrul CCR ca și consilier personal la cabinetul Președintelui Curții de Conturi, de profesie jurist, anterior ocupării acestui post fiind angajată în cadrul unei instituții de învățământ, deci fără absolut nici o experiență anterioară în domeniul auditului, este cea care a avut contribuția majoră a scrierii proiectului, fiind autoarea analizei prin care se concluzionează necesitatea ”modernizării activității CCR și îmbunătățirii activității strategice”.
De altfel, ca urmare a materialului întocmit de către doamna Comșa, în vederea fundamentării necesității transformării instituționale – ”SAI pentru cetățean” și prezentat în Plenul Curții de Conturi, considerat de către o parte a Consilierilor de Conturi ca fiind denigrator la adresa CCR și lipsit de realism, care au întocmit un punct de Vedere oficial prin care solicită demararea a unei cercetări disciplinare în cazul doamnei Comșa Simona Nicoleta, motivat de ”defăimarea fără precedent a instituției”, înregistrat la cabinetul vicepreședintelui CCR sub nr. 31647/N.M./10.10.2019.
Președintele CCR, domnul Busuioc Mihai, nu a ținut cont de poziția oficială a Consilierilor de Conturi cu privire la materialul întocmit de doamna Comșa referitor la necesitatea transformării instituționale a CCR, continuând cu demersul său de cheltuire inutilă și discreționară a fondurilor alocate prin proiect.
Mai mult decât atât, între Livrabilele produse de către Banca Mondială în cadrul proiectului identificăm Livrabilul nr.2 în cadrul ”Acordului pentru servicii de consultanță cu finanțare rambursabilă privind întărirea capacității instituționale a Curții de Conturi a României (P171014)” prin care a fost întocmit Proiectul revizuit al raportului de analiză funcțională cuprinzând printre altele o analiză funcțională a decalajelor și o analiză comparativă de bune practici din mai multe țări UE în domenii tematice selectate, care în esență este o copie actualizată a concluziilor cuprinse în două documente de analiză precedente făcute de către SIGMA în anul 2000 la solicitarea Curții de Conturi a României și ulterior în anul 2005 printr-un raport de Asistență și Evaluarea a Curții de Conturi a României.
Aceiași practică a copierii informațiilor cuprinse în Livrabilele din cadrul proiectului, o identificăm și în cazul întocmirii manualelor de Audit Financiar și Audit de Conformitate, care declarativ au fost întocmite de către persoanele implicate și remunerate în cadrul proiectul dar care, în realitate, sunt compilații și copieri ad-literam din materialele suport întocmite de către IDI (INTOSAI Development Initiative).
Astfel, manualul de Audit Financiar este realizat prin plagierea unor informații selective din MANUAL DE IMPLEMENTARE A ISSAI ÎN AUDITUL FINANCIAR Versiunea 1, publicat în anul 2020 de către INTOSAI Development Initiative, manualul de Audit de Conformitate fiind de asemenea întocmit pe baza informațiilor copiate din lucrarea Manual de Implementare a ISSAI în Auditul de Conformitate, redactat de IDI în 01.08.2018.
Avem de asemenea informații cu privire la efectuarea de cheltuieli fără legătură cu proiectul finanțat, prin organizarea de instruiri/evenimente festive fără conexiune cu scopul declarant al acestuia. Aici exemplificăm cu organizarea de către firma ASCENDIS, prestator în cadrul proiectului de ”servicii de diagnoză și intervenție la nivelul culturii organizaționale a Curții de Conturi a României”, a unui așa zis teambuilding ce a avut loc la Constanța, în comuna Costinești în luna Martie a anului 2023, cu participarea a unui număr neprecizat de auditori publici externi din cadrul mai multor Camere de Conturi Județene și care în fapt a fost o petrecere desfășurată cu ocazia zilei de 1 Martie, fără legătură cu proiectul dar care a fost decontată în cadrul contractului încheiat între CCR și asocierea CIVITTA STRATEGY & CONSULTING și ASCENDIS CONSULTING S.R.L sub numărul CCR9868 / CVT_210603_07 / 03.06.2021, în valoare de 6.578.423 ron.
În aceiași măsură ne-au fost aduse la cunoștință de către salariați din structura centrală a CCR, sub protecția anonimatului și alte aspecte de natură frauduloasă cum ar fi:
- Primirea de către președintele Curții de Conturi a României, respective de către domnul Busuioc Mihai de foloase financiare necuvenite din partea salariaților implicați în proiect ca recompense pentru nominalizarea acestora în cadrul echipelor;
- Decontări supraevaluate a serviciilor de alimentație publică și cazare în cadrul deplasărilor organizate în cadrul proiectului;
Achiziția în cadrul proiectului a unui „Sistem de identificare rapidă și păstrare a documentelor existente la nivelul Curții de Conturi a României” (SPID), sub pretextul digitalizării instituției, care în fapt conform codului CPV 72252000-6 reprezentau Servicii de arhivare computerizata (Rev.2). Contractul CCR 95504 / TKR/4929 / 10.06.2019, a fost atribuit către TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS Cod de identificare fiscala: RO 427320, la valoarea de 18.802.192,79 RON, acesta fiind în realitate un program destinat registraturii și corespondenței electronice și neoferind nici o facilitate activității de audit, neavând module de stocare și interogare a documentelor arhivate.
Aceasta este adevărata față a proiectului ”SAI pentru cetățean”, cu care președintele Busuioc se laudă că ar fi contribuit la ”Modernizarea și Digitalizarea” Curții de Conturi, activități pentru care președintele Busuioc a fost decorat în anul 2022 de către președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler ”în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea şi profesionalismul de care a dat dovadă în exercitarea actului de control, contribuind la o mai bună întrebuinţare a resurselor financiare ale statului”.
Dacă citești motivarea pentru care a fost decorat domnul Busuioc, fără să ai informații despre activitatea profesională a acestuia, ai zice că domnul Busuioc s-a născut auditor, activând o viață întreagă în domeniul auditului și având sute de rapoarte de control încheiate, deși, în realitate până la decorarea sa din anul 2022, domnul Busuioc lucrare doar vreo 4 ani în Curtea de Conturi, ca președinte, perioada în care nu apucase să învețe nici definiția auditului public extern.
În rest, activitatea profesională a domniei sale este legată de funcția de ”paznic” la instanțele de judecată, unde a activat după finalizarea școlii de miliție de la Câmpina și de funcția de inspector juridic la cadastru și ulterior președinte la cadastru, asta după ce a reușit să finalizeze cu greu o facultate privată de drept.
contact@snaper.ro
