”RUSIFICAREA CURȚII DE CONTURI” A DEVENIT NOUA CULTURĂ ORGANIZAȚIONALĂ A INSTITUȚIEI

În ultimii doi ani, în mod oficial, declarativ, Curtea de Conturi a României se află într-un proces de amplă modernizare și digitalizare.

De asemenea, cu fiecare ieșire publică, președintele Busuioc se laudă cu noua cultură organizațională a instituției, însă aceste afirmații ar trebui să apară pe canalele oficiale de comunicare ale instituției doar de 1 aprilie, întrucât realitatea este cu totul alta.

În materialele anterioare am prezentat, pe larg, ce înseamnă, în realitate, „modernizarea și digitalizarea” Curții de Conturi, respectiv o slăbire a atribuțiilor instituției (modernizare) și sifonarea banilor europeni și nu numai (la ce te poți gândi atunci când https://www.stiripesurse.ro/infiintarea-unei-comisii-speciale-pentru-controlul-executiei-bugetelor-anuale-ale-curtii-de-conturi-respinsa_3299163.html) de către președintele Busuioc și acoliții săi, prin intermediul proiectului „SAI pentru cetățean” (digitalizare).

În materialul de azi, vom explica ce înseamnă, în realitate, noua „cultură organizațională”, prin care președintele Busuioc a „RUSIFICAT” Curtea de Conturi, transformând-o dintr-o instituție independentă, respectată, transparentă într-o instituție de tip comunistă, sovietică (tot îi place termenul) bazată pe dictatură și subordonată factorului politic și intereselor de grup și care s-a îndepărtat de principiile fundamentale ale auditului în sectorul public, reglementate prin standardele internaționale de audit, elaborate de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI), ce urmărește promovarea unor audituri independente și eficiente efectuate de către instituțiile supreme de audit.

Principiile etice cheie ale auditului în sectorul public referitoare la integritate, independență, obiectivitate, competență, conduită profesională și transparență nu mai sunt demult respectate în Curtea de Conturi, odată cu „Rusificarea/Sovietizarea” instituției de către președintele Busuioc, care a instituit dictatura în Curtea de Conturi.

În cele ce urmează vom prezenta deciziile președintelui Busuioc, prin care a „RUSIFICAT/SOVIETIZAT” practic Curtea de Conturi:

1. Refuzul de a aplica legea dialogului social în cadrul instituției și respingerea oricărei căi de comunicare cu sindicatul SNAPER, care este singurul sindicat din CCR care luptă pentru drepturile salariaților;
2. Refuzul nejustificat de a negocia contractul colectiv de muncă, deși SNAPER a transmis de câteva luni proiectul de ”contract colectiv de muncă” către Angajator;
3. Blocarea adresei de mail a sindicatului și a persoanelor din conducerea sindicatului SNAPER;
4. Hărțuirea liderilor de sindicat ai sindicatului SNAPER, în special prin intermediul Comitetului de Etică și a Comisiilor de cercetare Disciplinară, care au ca temă de cercetare disciplinară orice altceva dar nu problemele de etică. În timp ce liderii de sindicat sunt sancționați disciplinar inclusiv pentru faptul că ”și-au permis” să-i ceara președintelui Busuioc să respecte legea, respectiv să accepte dialogul social, să negocieze contractul colectiv de muncă, să plătească salariaților toate drepturile salariale legal datorate etc., acoliții președintelui Busuioc, în special cei numiți în funcții de conducere ”cu delegație” încalcă legea după bunul plac (ex: cazul Ioan Bobe de la CC Constanța);
5. Refuzul președintelui Busuioc de a organiza în mod transparent concursurile pentru funcțiile de conducere din cadrul CCR și faptul că abuzează de numirile ”cu delegație” a directorilor din cadrul Curții de Conturi, astfel ca aceștia să poată răspunde la comenzi.
6. Lipsa de transparența în cadrul instituției – manifestată prin faptul că toate modificările la Regulamentul intern de organizare și funcționare, precum și la procedurile interne au fost realizate de către un grup restrâns de persoane, fără consultarea salariaților sau a sindicatului; De asemenea, auditorilor publici externi le este interzis să aibă acces la rapoartele de control încheiate de colegii lor, tocmai pentru ca aceștia să nu observe practica neunitară a Curții de Conturi a unor spețe similare, în funcție de interesele politice sau personale ale conducerii CCR. Probabil că acesta este și principalul motiv pentru care, președintele Busuioc s-a abătut de la standardele internaționale de audit atunci când a decis, prin noul regulament intern al Curții de Conturi, ca Rapoartele de Audit să fie aprobate de către Plenul Curții de Conturi (care nu are competență în acest sens) și de asemenea ca proiectele de sesizări penale să fie de asemenea aprobate de către Plenul CCR (care, prin această decizie practic se erijează în organ de cercetare penală, deși nu are această competență).
7. Crearea unui departament (format din persoane asimilate auditorului public extern și plătit la nivelul unui auditor) care are ca scop realizarea zilnică a „revistei presei” în cadrul CCR. Mai exact, acest departament selectează zilnic, din presă, știrile care au legătură cu CCR, cu precădere cele care sunt favorabile instituției. Precizăm ca acest departament, așa cum se practică în orice stat comunist sau autocrat, condus pe criterii dictatoriale, reține din presa zilnică mai ales știrile care îl laudă pe „conducătorul preaiubit”, excluzând din sinteza pe care o creează zilnic acele știri care critică Curtea de Conturi sau pe președintele său și încălcând astfel propriul regulament de funcționare aprobat prin Hotărâre de Plen. Dar, și mai grav, total în disonanță cu legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi, în revista presei din ultimele luni apar știri cu caracter politic, în special pe lini PSD-PNL, adică pe cea din care provin majoritatea membrilor Plenului CCR. Spre exemplu:

• Revista presei din 28 martie – pct. 4 (Doru Bușcu a discutat despre șansele lui Cătălin Cîrstoiu de a câștiga alegerile;
• Revista presei din 26 martie – pct. 8  (despre Cătălin Cîrstoiu, medicul scos din pălărie de coaliția PSD-PNL);
• Revista presei din 25 martie – pct. 8 (lunga lista a medicilor de până la Cîrstoriu prin care politicienii au tot căutat să iți câștige încrederea);
• Revista presei din 22 martie – pct. 15 (Intenția PSD-PNL de a căpăta toată puterea nu e sănătoasă);
• Revista presei din 21 martie – pct. 15 (Gabriela Firea și Sebastian Burduja vor coordona campania electorală a lui Cătălin Cîrstoiu) și pct. 10 (Coaliția PSD-PNL l-a lansat oficial pe medicul Cătălin Cîrstoiu);
• Revista presei din 18 martie – pct. 6 (Liberalii au ajuns să contracandideze intre ei).

Evident că Parlamentul care ar trebui să intervină, având în vedere că instituția Curții de Conturi, cel puțin teoretic, se află încă sub control parlamentar, nu are nici o problemă.

Și pentru ca dictatura să fie absolută, marele despot Busuioc și-a creat o Asociație, așa zis ”Profesională”, pentru a-l valida din punct de vedere profesional, dar mai ales pentru a-l „scărpina periodic după urechi”. Din Asociația lui Busuioc, intitulată pompos „Asociația profesională a auditorilor publici externi: Înalta Curte de Compturi” (APICC) fac parte câțiva directori din aceia numiți de Busuioc cu delegație și câțiva definitivi (care atunci când s-a împărțit caracterul, fiind la finalul cozii, au primit doar diplome), având ca președinte pe directorul CC Călărași, care prieten fiind cu principalii ordonatori de credite din județ pe care se preface că-i verifică (de asta la Călărași nici iarba nu crește fiind o liniște de te dor urechile) și având suficient de mult timp liber, gâdilă periodic orgoliul glandular al despotului Busuioc prin scrisori penibile, cum este cea de mai jos.

Scrisoare-APICC

P.S.: Recomandăm celor care se încumetă să o citească să își asigure în apropiere doza necesară de lămâi.

Precizare: Această imagine nu este reală, deși poate că Mihai Busuioc și-ar dori să fi fost în locul liderului chinez, care apare în realitate în imagine. Poza a fost redactată de snaper pentru a surprinde comportamentul similar al lui Busuioc cu cel al lui Putin, pe care președintele Curții de Conturi încearcă să-l copieze.